A fost un preot care se ruga de cativa ani si inca nu il simtise pe Dumnezeu. Ceea ce era mai grav, era ca intreaga viata incepu sa i se inrautateasca. Incepu sa-si piarda prietenii, familia, banii, si, in cele din urma, pierdu totul.
Dar el a continuat sa se roage. Dupa un numar de ani, avand credinta si perseverand, Domnul i s-a aratat.
Atunci cand a avut aceasta viziune, a inceput sa planga si sa spuna: "Ce s-a intamplat? De ce nu ai venit la mine pana acum? Am suferit atat de mult! De ce m-ai parasit?"
Domnul i-a raspuns: "Nu te-am parasit. Am fost cu tine intotdeauna, dar tu nu m-ai putut vedea. Mintea ta era atat de plina de lucruri lumesti, incat nu mai era loc si pentru mine. Abea acum ai renuntat complet la atasamente si mintea ta a devenit limpede si ma poti vedea! Am fost aici tot timpul!"
Aceasta este povestea vietii noastre.
Cand credem ca Dumnezeu ne-a abandonat, de fapt noi suntem aceia care ne indepartam de El. Asa ca trebuie sa invatam cum sa fim receptivi la gratie, inhelegand ca gratia lui Dumnezeu se revarsa in permanenta.
