simt niste unde ce imi strabat sufletul
gindul meu zboara spre infinit
inima mea e rece ca un cristal
umbra mea resuna la infint..
insa nu toti il aud
desi ne pare cunoscut
ecoul ascuns printre ruine
devine din ce in ce mai asurzitor...

intr-o lume lipsite de visuri ..
cad in somnul nemuririi
imi pierd rostul de a mai exista
desi pe veci voi ramine pustiu
sunt strabatut de un dor ce ma omoara
inima imi bate tot mai incet
ochii mi se inchid de durere
cad in genuchi in fata destinului
ma chinui in zadar sa alung durerea
privesc la nesfirsit chipul tau
ma topesc de durere....